Lemongrass (Cymbopogon citratus )

Cautare:
LEMONGRASS - CYMBOPOGON CITRATUS
Nume engleza : Lemon grass, Citronella Alte nume : Citronela, Iarba lamaioasa Partea folosita : Tulpinile si frunzele. Familia de plante : Poaceae (familia ierbii).
Sursa foto : Radu Popovici
Descrierea plantei si cultivare : Lemongrass-ul este o planta perena, cu frunze lungi si ascutite. Creste in palcuri aglomerate, pe intinderi mari, in climat tropical sau subtropical. Se inmulteste prin divizarea bulbilor radacinosi. Planta traieste 3-4 ani si este recoltata la fiecare 5 luni. Creste in Asia de sud-est, sudul Indiei, Sri Lanka, Africa Centrala, Brazilia, Guatemala, SUA. Descrierea condimentului : Lemongrass-ul arata ca o iarba cu fire groase; frunzele plantei se afla in varf, iar tulpinile sunt solide, de cca. 10-20 cm lungime. Partea inferioara a plantei este folosita (taiata feliute, sau zdrobita) in bucatarie. Lemongrass-ul are o aroma puternica, proaspata, asemanatoare cu cea a lamaii, la care se adauga o usoara nuanta de parfum de trandafir. Gustul este asemanator cu cel al lamaii, cu un mic accent de gust de ghimbir.
Lemongrass-ul este folosit si uscat (feliute, fulgi, pudra), si ca ulei extras din planta.
Pregatire si depozitare : Cand cumparati lemongrass alegeti tulpinile ferme (nu moi, sau cauciucoase, acesta fiind semn ca planta este veche). Partea inferioara a tulpinii trebuie sa fie galbena-pal, aproape alba, iar cea superioara verde.
De la lemongrass-ul proaspat se utilizeaza doar portiunea inferioara a tulpinii. Aceasta se taie feliute, sau se zdrobeste. Este indicat ca, inainte de folosire, tulpinile sa fie spalate si tinute in apa cca. 2 ore.
Pulberea de lemongrass este numita ”sereh”; o lingura de pulbere echivaleaza cu o tulpina proaspata.
In frigider, ambalat in plastic, lemongrass-ul rezista cca. 2-3 saptamani. Tulpinile congelate se pastreaza cateva luni. Se pastreaza ambalat cu grija, caci imprumuta mirosul sau si celorlalte alimente cu care vine in contact.
Origine : Lemongrass-ul are 55 de specii inrudite, majoritatea native din Australia, China, India, Sri Lanka, Birmania, Thailanda, Malaezia. Etimologie : Denumirea botanica ”cymbopogon” provine din greaca veche,”kymbe” insemnand ”barca” si ”pogon” inseamna ”barba”. Denumirile se refera la forma frunzelor (scobite ca o barca) si la inflorescente, acestea amintind de o barba. Numele ”citratus” vine de la mirosul puternic al plantei.
Similar, multe denumiri europene sunt fie adaptate de la nume locale ale lamaii, sau sunt compusi care inseamna ”lemongrass” sau ”planta de lamaie”: ”sitruunaruoho” in finlandeza, ”ervacidreira” in portugheza, ”limon otu” in turca, ”citrongraes” in daneza, ”citrinzole” in lituaniana, ”citronova trava” in ceha, ”sidrunhein” in estoniana, ”citromfu” in maghiara, ”lemongrass” in engleza.
Similar avem ”limonnoe sorgo” in rusa (sorg de lamaie) si ”te de limon” in spaniola (ceai de lamaie).
Planta fiind necunoscuta in Romania pana de curand, limba romana nu avea un termen care s-o denumeasca. Cl mai adesea se foloseste cuvantul “lemongrass”, preluat ca atare din engleza. Alti termeni echivalenti, dar folositi mult mai rar sunt “citronela” si “iarba lamaioasa”.
Utilizari culinare : Lemongrass-ul are un gust si o aroma deosebita. Planta in sine este fibroasa, de aceea, aproape intotdeauna, lemongrass-ul este scos din mancare atunci cand prepararea ei s-a terminat. Unele feluri de mancare ii reclama prezenta ca feliute, sau bucatele zdrobite, caz in care devine parte integranta a mancarii. Daca prezenta sa, la dimensiuni mai mari, este ceruta de reteta, trebuie ca planta sa fie fiarta cel putin 5-10 minute, ca sa se inmoaie in mod adecvat, astfel ca sa poata fi mestecata.

Aroma sa nu domina celelalte arome. Lemongrass-ul poate fi substituit de roinita (iarba stupilor), dar nu si de limete, frunze de limete kafru, sau mirt lamaios care sunt mult mai dominante ca arome.
Gustul proaspat al lemongrass-ului este caracteristic pentru bucatariile din Thailanda, Vietnam, Camdodgia, Birmania si Indonezia. Aroma sa merge foarte bine cu pestele, carnea de pasare si fructele de mare.
Bucataria thailandeza datoreaza enorm acestui condiment care este folosit in foarte multe preparate, de la supe si curry-uri pana la amestecurile de condimente si sosuri. De exemplu, lemongrass-ul este pisat in piua si adaugat in pastele de curry, ingrediente extrem de importante in bucataria thailandeza.
Celebra supa thailandeza Tom Yum Goong contine lemongrass, usturoi, ardei iuti proaspeti si coriandru, fiind extrem de aromata si de gustoasa. Se crede ca lemongrass-ul. Combinat ce celelalte ingrediente, este extrem de benefic pentru sanatate.

Bucataria vietnameza, fiind mai putin picanta, foloseste lemongrass-ul in mai multe feluri. Un fel de mancare foarte popular este ”bo nhung dam”, adesea tradus ca ”vita cu otet” sau ”fondue vietnamez”. Consta in carne de vita fiarta in otet puternic aromat cu lemongrass. Apoi, carnea, impreuna cu cateva condimente (coriandru, menta), este impachetata in hartie de orez si este consumata cu sosuri picante pe baza de ”nuoc mam” (sos de peste).

In Indonezia termenul ”bumbu” (scris “boemboe” in olandeza) denumeste un amestec de condimente proaspat macinate, a carui compozitie este unica pentru fiecare fel de mancare. Bumbu se prepara, in stil asiatic, zdrobind condimentele intr-un mortar: ceapa, usturoi, ardei iuti, alune, galangal si galangal mic, curcuma, ghimbir, frunze de limeta kafru, dafin indonezian si lemongrass. Bumbu se consuma ca atare, sau adaugat in mancarurile preparate stir-fry.

Share
Raportare greseli de ortografie:
vreau sa semnalez existenta unei greseli de ortografie.