Limnophila (Limnophila aromatica )

Cautare:
LIMNOPHILA - LIMNOPHILA AROMATICA
Nume engleza : Rice paddy Herb, Finger Grass Alte nume : Partea folosita : Frunzele proaspete. Familia de plante : Scrophulariaceae (familia grausorului si a gurii-leului).
Sursa foto : morselsandmusings.blogspot.com
Descrierea plantei si cultivare : Planta are frunze ce ating inaltimea de 25 – 50 cm si latimea de 5 – 8 cm. Exista mai multe varietati ale sale. Varietatea care creste la tropice se presupune a proveni din Malaezia. Este caracterizata prin frunzele verzi, inguste, cu partea de dedesubt de culoare violet. Ca si in cazul celorlaltor plante rosii, culoarea depinde de intensitatea luminii. Surplusul de bioxid de carbon sporeste semnificativ cresterea si, de asemenea, planta se simte bine in apa dura. Limnophila se inmulteste prin butasire. Descrierea condimentului : Gust lamaios. Multe persoane o descriu drept “chimion dulce”, drept “aerul de dupa o furtuna violenta de vara”, sau ca “miros de citrice iute”. Pregatire si depozitare : Limnophila se foloseste aproape exclusiv proaspata. Frunzele proaspete se pot pastra la rece timp de cca. 7-10 zile. De asemenea tulpinile cu frunze pot fi pastrate la temperatura camerei timp de 1-2 saptamani, intr-un loc umbros, cufundate intr-un pahar cu apa, similar mararului sau patrunjelului. Origine : Mai multe specii de limnophila se gasesc in apele statatoare din Asia de sud-est; unele din ele sunt, in Occident, plante obisnuite de acvariu. In Vietnam limnophila este cultivata mai ales in lanurile de orez inundate.
O specie inrudita, Limnophila rugosa, are frunze cu parfum de anason; este folosita pentru scopuri culinare numai ocazional (Java).
Din cauza dependentei sale de temperaturile inalte si de umiditatea ridicata, cultivarea limnophilei este deosebit de dificila in afara zonei tropicelor. Exista insa o cale: se cumpara de la o bacanie thailandeza, sau vietnameza, tulpini proaspete. Puse in apa, acestora le dau radacini intr-o saptamana, sau doua; intre timp trebuiesc acoperite cu o punga de plastic, sau ceva asemanator, pentru a le asigura umiditatea necesara. In aceasta faza lumina directa a soarelui poate omori planta, asa ca trebuiesc plasate intr-un loc umbros. Cand s-au format suficiente radacini se planteaza intr-un container inalt si transparent, cu destul sol pentru a acoperi cea mai mare parte a radacinilor. Ideala este o combinatie de sol obisnuit cu cateva boabe mici si poroase de argila arsa. Plantele trebuiesc pastrate la caldura si umiditate. Dupa cateva zile vor incepe sa tolereze – ba chiar sa aprecieze – lumina intensa.
Etimologie : Numele genului, Limnophila, este format din cuvintele grecesti ”limne” (lac) si ”philos” (prieten), si se refera la habitatul natural al plantei. Desi alti membri ai genului cresc doar in submersiune, L. aromatica se poate cultiva atat sub, cat si deasupra apei.
Planta nu are o denumire atestata in limba romana, de fapt nu am gasit denumirile ei nici in alte limbi europene de mare circulatie, cu exceptia englezei si a germanei. Am preferat s-o denumesc cu numele latin.
Utilizari culinare : Limnophila este una din multele ierburi folosite numai, sau predominant, in bucataria vietnameza; alte exemple include iarba cameleon, coriandrul vietnamez si coriandrul mexican. Gustul sau este pe cat de unic, pe atat de placut, si planta merita recunoastere si utilizare pe scara mai larga. In realitate apare destul de rar in retetele cambodgiene si thailandeze, si aproape nicaieri in alta parte.

Mirosul intens, de lamaie, al acestei plante se armonizeaza aproape perfect cu pestele de apa dulce. In Vietnamnul de sud, este obligatorie pentru supele de peste picante (“canh chua“); iarba nu se fierbe, ci se serveste cruda si tocata grosier, ca parte din garnitura de ierburi care defineste bucataria sud-vietnameza. Canh chua este de fapt o versiune mai atenuata a explozivei supe thailandeze “tom yum“ (care insa se prepara nu cu peste, ci cu creveti), numai ca are un caracter unic, dat de adaugarea ananasului proaspat. In Cambodgia, o supa aproape identica se numeste “Samlor Machu Trey“. Gustul picant si fructat al acesteia este completat perfect de iarba de orez.

Supele hranitoare de acest gen constituie o masa completa in Asia de sud-est; in Vietnam, ele sunt de obicei servite nu cu orez, ci cu paine frantuzeasca alba, proaspata (baguette). Deseori in centrul mesei se pune o oala mare cu supa, si fiecare mesean inmoaie painea in supa.
Gustul limnophilei se potriveste deosebit de bine cu curry-urile vietnameze moderat de iuti, cum ar fi curry de pui (“ca ri ga“). La fel ca si cele thailandeze, curry-urile vietnameze sunt pe baza de lapte de nuca de cocos, dar sunt si usor asezonate cu un strop de ardei iute, lemongrass si, ca mostenire franceza, pudra de curry. Culoarea portocalie-roscata vine de la uleiul de annatto. Daca nu este disponibila limnophila, alternative bune sunt busuiocul cu aroma de lamaie sau anason, sau, pur si simplu, frunzele de coriandru.

Din pacate cele mai multe carti de bucate vietnameze omit aceasta planta, pentru ca nu se poate gasi in afara Asiei de sud-est.

Share
Raportare greseli de ortografie:
vreau sa semnalez existenta unei greseli de ortografie.