Tonka (Dipteryx odorata)

Cautare:
TONKA - DIPTERYX ODORATA
Nume engleza : Tonka Bean, Tonco bean, Tonquin bean Alte nume : Fasole Tonka, Fasole de Tonquin Partea folosita : Samintele. Familia de plante : Fabaceae (familia fasolei).
Sursa foto : Radu Popovici
Descrierea plantei si cultivare : Arborele de tonka poate atinge inaltimi de 7-10 m. Are tulpina subtire si inalta, crengile incepand sa se desfaca doar din treimea superioara a tulpinii. Frunzele sunt ovale, de culoare verde cenusie. Boabele de tonka sunt de fapt semintele fructului. Descrierea condimentului : Boabele de tonka sunt de culoare cafeniu roscata pana la cafeniu inchisa de tot, aproape neagra. Aroma lor este dulceaga, foarte puternica si complexa, amintind cumva de cea a fanului cu unele accente de tabac. Gustul este de asemenea dulce si deosebit. Pregatire si depozitare : Boabele intregi de tonka se pot pastra timp aproape nedefinit daca sunt depozitae la adapost de aer, lumina, umezeala si caldura. Origine : Nordul Americii de Sud (Guyana, regiunea Orinoco). Principalii producatori de astazi sunt Venezuela si Nigeria. Etimologie : Cuvantul “tonka” este luat din limba galibi (sau carib), vorbita de bastinasii Guineei Franceze; mai apare si in Tupi, alta limba din aceeasi regiune, ca nume de copac. Vechiul nume al genului, “coumarouna”, s-a format dintr-un alt nume al copacului tonka in limba Tupi, “kumarú”. Acesta se regaseste si in numele constituentului principal al tonka, coumarinul.
Numele modern al genului este de origine greaca (“dis”- prefix pentru “dublu”; “pteryx” insemnand “aripa”), si se refera la forma fructului. Numele latin al speciei provinde din “odor”, “parfum”.
Utilizari culinare : Utilizarea boabelor de tonka (niciodata foarte raspandita) a scazut si mai mult, deoarece coumarinul este banuit a fi otravitor si poate chiar cancerigen. In ciuda parfumului sau hipnotic condimentul nu este prea des mentionat in cartile de bucate.
In general, boabele de tonka se rad fin, praful adaugandu-se in preparate; uneori s efolosesc si boabele intregi, dar se scot inainte de a servi preparatul.

Unele retete sugereaza adaugarea de cantitati mici la aluatul de prajituri; dulciurile pe baza de nuca de cocos, nuci sau mac ar fi un alt domeniu in care s-ar putea folosi tonka. Boabele de tonka se mai pot folosi ca substitut pentru migdalele amare, mai ales in tarile in care utilizarea acestora este restrictionata, sau interzisa de lege. Tonka mai poate substitui foarte bine si samburii de cires mahaleb din Orientul Mijlociu.

Boabele de tonka sunt o alternativa surprinzatoare si neobisnuita pentru vanilie in inghetata de casa, creme sau sufleuri. In general cateva boabe ajung pentru a da aroma unui kilogram de asemenea desert. Exista numai cateva retete de mancaruri iuti care cer boabe de tonka, dar sosul de rosii italian cu boabe de tonka este minunat.

Este de asteptat ca aroma dulce si puternica a boabelor de tonka sa se potriveasca bine cu alte mirodenii dulci, cum ar fi vanilia, scortisoara sau sofranul, astfel de combinatii fiind spectaculoase. Tonka se potriveste bine cu fructele dulci-acrisoare, cum este marul, fiind folosita in deserturile preparate cu mere coapte, sau caramelizate. Un desert din mere caramelizate si pudrate cu putin tonka, servite cu inghetata de vanilie si dulceata de fructe, este greu de uitat.

In fine, exista o utilizare non-culinara a boabelor de tonka ce merita amintita: in trecut, erau folosite pentru a aromatiza tutunul de pipa. In zilele noastre pipa nu mai este la moda si a fost inlocuita de tigari; prin urmare, tutunul aromatizat cu tonka a devenit o raritate. Unele mirodenii se pot folosi si pentru parfumarea tutunului de tigarete, dar nu se cunoaste vreun caz in care sa se fi utilizat tonka; in schimb, vanilia si menta se bucura de o modesta popularitate in Europa, pe cand tigarile aromate cu cuisoare (kretek) sunt fumate cu entuziasm in Indonezia.

Share
Raportare greseli de ortografie:
vreau sa semnalez existenta unei greseli de ortografie.