Galangal mic (Alpinia officinarum)

Cautare:
GALANGAL MIC - ALPINIA OFFICINARUM
Nume engleza : Lesser Galangale, Resurrection lily, Sand ginge Alte nume : Partea folosita : Rizomul. Se aseamana cu cel al ghimbirului ca forma, dar este mai mic (cca. 5 cm). Coaja are o culoare cafeniu-roscata, dar interiorul rizomului este aproape alb. Familia de plante : Zingiberaceae (familia ghimbirului).
Sursa foto : flickr.com
Descrierea plantei si cultivare : Bulbii rizomului de galangal mic au dimensiuni de 3-7 cm lungime si 2 cm grosime. Rizomii sunt taiati cand planta este tanara si bulbii sai sunt cilindrici, marcati la intervale scurte de striuri inguste, albicioase, care sunt cicatricile lasate de fostele frunze. Se cultiva prin taierea rizomului si se planteaza in soluri grase, lutoase, cu drenaj bun. Are nevoie de un climat tropical cu un sezon uscat si unul de ploi abundente. Descrierea condimentului : Rizomul de galangal mic este bulbos, asemanator ghimbirului. Aroma este racoritoare, asemanatoare cu cea a citricelor. Gustul este puternic si iute, mai puternic decat cel al galangalului mare, un pic mai dulce, cu o nuanta de scortisoara. Pregatire si depozitare : In bucataria asiatica galangalul mic este utilizat aproape exclusiv proaspat, feliat, tocat sau zdrobit. Galangalul mic proaspat poate fi pastrat cateva saptamani in frigider. In stare uscata trebuie lovit pentru ca fibrele sa se deschida, apoi infuzat in sosul mancarii si indepartat cand se considera ca s-a atins aroma dorita. Galangalul mic uscat trebuie stocat la adapost de lumina, aer si umezeala. Origine : Galangalul mic este originar din China, dar astazi este prezent si in toata Asia de Sud-Est si sudul Indiei. China li India sunt, in ordine, principalii cultivatori si exportatori de galangal mic. Curios este ca in bucataria chineza si indiana contemporana aproape ca nu mai este folosit. Este popular insa in Malaezia, Singapore, Indonezia. Etimologie : Termenul latin “alpinia” este dat in memoria botanistul italian Prospero Alpino (1533–1617). Celalalt cuvamt, “officinarum” provine din latina medievala, de la “opificina”, scurtat ulterior la “officina” care se refera la depozitul cu leacuri si ingrediente al unei manastiri si, in final, la farmacie. “Officinarum” este un adjectiv (ca si officinalis si officinale) care defineste faptul ca ingredientul respectiv este folosit in practica medicala.
Condimentul este denumit in limbile europene, in general dupa “galangal”, adaugandu-i-se adjectivul “mic”.
Utilizari culinare : Actualmente,galangalul mic este, spre deosebire de galangal, putin cunoscut in Occident, desi era folosit pe scara larga in Europa antica si medievala. Popularitatea sa a descrescut continuu si astazi mai este folosit doar in cateva bucatarii nationale. Este utilizat ca medicament si condiment in Lituania si Estonia, iar rusii il folosesc la aromatizarea otetului si la prepararea unui lichior numit “Nastoika”.

Feliute de rizom uscat pot fi gatite cu legume sau carne, dar condimentul este utilizat cel mai des proaspat, ras sau zdrobit. Galangalul mic este utilizat in Japonia (la mancarurile dulci-iuti) si in Indonezia unde este unul dintre ingredientele folosite la prepararea sosului de alune ”sambal kacang” (alune, sos de soia, ardei iute, usturoi, galangal mic si apa de tamarind sau suc de lamaie verde).
In alte parti ale Asiei, galangalul mic este mai putin cunoscut ca mirodenie si e cultivat ca planta medicinala. El este utilizat doar in bucataria Sichuan unde este denumit ”ghimbir de nisip” (sha jiang).
Mongolii prepara un ceai care foloseste galangal, bautura avand mai mult proprietati terapeutice decat culinare.

Share
Raportare greseli de ortografie:
vreau sa semnalez existenta unei greseli de ortografie.